Bună ziua, Oltule!
Ce mai faci, voinicule?
Pe unde-ți curge apa
Și care-i dragostea ta:
Luncile cu florile
Ori ca mine fetele?
Oltule cu apă caldă,
Care ți-e mândra mai dragă?
– Cea mai dragă mi-e stânca
Căci sunt mereu lângă ea
Și mioarele venind
De la mine apă bând.
Îmi sunt dragi și stelele,
Luna și cu soarele,
Ele de sus mă privesc,
Eu de jos le răcoresc,
Mi-e drag ziua însorită
Și apa mea liniștită,
Mi-s dragi sărbătorile
Că mă doinesc fetele.
Sensul versurilor
Cântecul personifică râul Olt, adresându-i-se direct și întrebându-l despre preferințele sale. Râul își exprimă dragostea pentru natură, stânci, animale și fenomenele cerești, dar și pentru tradițiile și sărbătorile locale.