Gheorghe Tomozei – Sonetul Pietrei de Coasă

A o străvezire-aş putea
piatra cea scrisă
în care s-a iubit o stea
cu ceara mea promisă?
Acolo ai mei şi-au avut tron
şi gropniţi deşarte
şi bolţi de amvon
surpate de moarte.
Acolo în gresia
cu care-şi băteau coasa
şi-a aflat copilăria mea casa.
Acolo-au nunţit, în iclesia,
bunicul meu cu mireasa
şi naşi le-au fost regii din Geţia.

Sensul versurilor

Piesa evocă amintiri legate de copilărie și de trecutul familiei, folosind piatra de coasă ca simbol central. Versurile explorează legătura profundă cu locurile natale și cu istoria strămoșilor.

Lasă un comentariu