Povestea noastră e nobilă și-amară,
Precum o mască crudă de tiran,
Nici dramă magică ori temerară,
Nici vreun detaliu inutil sau van
Nu ne fac dragostea duioasă și banală.
Și Thomas de Quincey din opiu bând
Otrava dulce și înșelătoare
La biata-i Anna se ducea visând.
Să trecem, trecem, toate-s trecătoare,
Voi reveni aici cât de curând.
Ah! Amintirea-i corn de vânătoare
Cu sunet lung pierzându-se în vânt.
Sensul versurilor
Piesa reflectă asupra naturii efemere a vieții și a dragostei, comparând amintirea cu sunetul unui corn de vânătoare care se pierde în vânt. Sugerează că, deși totul este trecător, amintirile persistă și au o rezonanță puternică.