Când tremură stelele-n cer,
Şi frunza de plopi se frământă,
Şi-adâncul izvoarelor cântă,
Şi codrii sunt plini de mister.
Nenvins de puterile slovei,
Mă chinuie-un groaznic fior:
Departe de tine-am să mor,
Pământ fermecat al Moldovei!
Sensul versurilor
Piesa exprimă sentimentul de dor și melancolie față de patrie, în anticiparea morții departe de locurile natale. Natura este personificată și devine martoră a acestei tristeți profunde.
