Populară.
Ah, războiul blestemat
Câte văduve-a lăsat
În durere – şi câţi prunci
Au rămas orfani de-atunci!.
Dar când stai să te gândeşti,
Toate cele pământeşti
Sunt ca umbra norilor,
Ca mireasma florilor.
Nu-i mirare că, de-atunci,
Au crescut sărmanii prunci
Şi văd încă soarele
Toate văduvioarele..
Doar pe morţii din război
Putreziţi în vânt şi-n ploi
N-are cine-i întreba
Dacă-s fericiţi ori ba.
Sensul versurilor
Piesa descrie durerea și consecințele războiului, evidențiind suferința văduvelor și a orfanilor. În contrast cu efemeritatea vieții, se subliniază tragedia morții soldaților, care nu mai pot simți bucuriile vieții.