Un copac cu frunzișul uscat sunând de vânturi, un porc în spate cu un corb, un
bordei cu un geam legat în lut, un maidan: un râu răsfirat ca niște degete nervoase care
păipăie pământul… frig… cerul ca de plumb. Pentru 50 de bani, o femeie din bordei
bate-n geam… vrea iubire…
Bate vânt… sss… spune frunzișul uscat… și copacul se smucește singuratic din
gunoaie… porcul râmează, corbul ciupește din spinarea lui.
Acoperișul bordeiului e bine întocmit: bucăți de tablă ruginită, farfurii sparte,
cărămizi și țoale…
Pentru 50 de bani o femeie din bordei bate-n geam… vrea iubire…
Bate vânt… sss. Spune frunzișul uscat… plouă mărunt… femeia din bordei a
început să cânte din drâmbă… fi… fi… zum… zum… porcul își mută locul, corbul
deranjat se ridică, se lasă pe spinarea lui…
Plouă mărunt… mă gândesc că n-am 50 de bani…
Sss… spune frunzișul uscat… Cerul e de plumb… Vântul lovește cu ploaia
subțire…
Pentru 50 de bani, o femeie din bordei cântă din drâmbă… vrea iubire…
Sensul versurilor
Piesa descrie o scenă sumbră și dezolantă dintr-un maidan, unde sărăcia și natura se împletesc. Imaginea centrală este cea a unei femei dintr-un bordei care își oferă iubirea pentru o sumă simbolică, reflectând disperarea și lipsurile.