Să ne iubim.
Vai, și va veni o vreme
Când adormi-vom amândoi,
Și-nstrăinați, prin cimitire,
Va plânge toamna peste noi.
Ce poate, deci, a fi sub soare,
În haosul imensitătii –
Dacă-ți vei pierde fecioria
În taina roză-a voluptătii?
Sensul versurilor
Piesa vorbește despre efemeritatea vieții și inevitabilitatea morții, îndemnând la iubire în ciuda acestui fapt. Sugerează că singura consolare în fața haosului existențial este trăirea intensă a momentului prezent și a plăcerilor.