Cu pași de lup, aud cum trece
Pe la fereastra noaptea rece.
Timpul a stat sau timpul curge
Prin vâlmășagul nopții murge.
Inima ta – sub lacăte –
Ce melodie mai bate?.
Misterioase vâsle-ncete
Sub stele trec în sure cete
Și zvonul lor, pierdut departe,
Se scutură cu plâns și moarte.
Inima ta – sub lacăte –
Ce melodie mai bate?.
Ascult tăcut cum frunza sună
Și tremură de frig și lună
Și tremură, în cioburi spartă,
Și luna-n plopul de la poartă.
Inima ta – sub lacăte –
Ce melodie mai bate?
Sensul versurilor
Piesa descrie un sentiment de melancolie și singurătate specific toamnei, accentuând trecerea timpului și o stare interioară apăsătoare. Repetiția întrebării despre melodia inimii sub lacăte sugerează o căutare a sensului sau a bucuriei pierdute.