În fiece zi, soarele galben trece deasupra colinei.
Frumoase-s pădurea, animalul întunecat,
Omul – vânător sau cioban.
Roșietic se ridică peștele în iazul verde.
Sub cerul rotund
Pescarul trece fără zgomot în barca-i albastră.
Încet se pârguiește strugurele, grâul.
Când ziua se înclină în tăcere
Te așteaptă și Răul și Binele.
Când noaptea se lasă
Drumețul își ridică încet pleoapele grele;
Soarele străbate din cotlonul de întuneric.
Sensul versurilor
Piesa descrie un ciclu al naturii și al vieții, unde soarele joacă un rol central. Ea explorează dualitatea dintre bine și rău, lumină și întuneric, sugerând că ambele sunt inevitabile și coexistă.