Taxele-mi plac, când nu-s prea numeroase.
Cărbunii pentru foc, prea scumpi de nu-s.
Îmi place-un biftec, halbele spumoase
Îmi fac cu ochiul și, precum v-am spus,
Și zilele îmi plac, când nu-s ploioase,
Cam două luni din an. Deci, Cel-de-sus
Să aibă-n pază papi, regent și rege!
Îmi place tot, pe cât se înțelege.
Sensul versurilor
Piesa exprimă o viziune pragmatică și ușor ironică asupra vieții, enumerând plăcerile simple și preferințele personale ale naratorului. Tonul este relaxat și ușor satiric, sugerând o acceptare a realității cu bune și rele.