Morții sunt ca niște copii.
Trebuie să-i strigi
Seara acasă.
Să-i scalzi
Înainte de somn.
Să le închizi ochii,
Să le săruți fruntea.
Trebuie să veghezi
Să nu cadă
Din leagănul de lut.
Lăsați morții
Să doarmă în pace
lângă roza cea albă-a
Izvorului,
Sub cerul de frunze
Al pomului.
Morții sunt
Ca niște copii.
Și fiecare
Își are morții lui.
Sensul versurilor
Piesa compară morții cu niște copii care au nevoie de îngrijire și veghe. Sugerează că fiecare persoană are propria relație cu moartea și cu cei care au trecut în neființă, și că aceștia trebuie lăsați să se odihnească în pace.