Lui Adrian Păunescu.
De ce, o, Doamne, dăruit-ai
Ochilor mei întristați
O Țară atât de frumoasă
Și-ndureratului meu auz
Un cântec atât de ales
Și sufletului meu zbuciumat
Femeia fără de seamăn
Când brațele mele
Sunt încă nedestule a ocroti
Comorile ce mi-ai adus?
Dă-mi Cerul Tău,
Întregul cer în care
Să-mi găsesc părinții
Și pe Tine, Doamne,
Iar împreună și nedespărțiți
Să fim de ajutor
Și rodnic sprijin
Acestui neam prea chinuit
Și vremea s-o refacem!
Sensul versurilor
Piesa este o rugăciune adresată lui Dumnezeu, exprimând dragostea pentru țară și neam, dar și neputința de a le proteja pe deplin. Se cere ajutor divin pentru a depăși vremurile grele și a reface soarta poporului.