Ce ciuntă este astăzi Luna,
Și cât deșert cu noaptea vine,
Câtă tristețe-i azi în mine,
Ce ciuntă este astăzi Luna.
Întregul Tot s-a sfărâmat,
În arderi totul se împarte,
Toate iubirile sunt sparte,
Întregul Tot s-a sfărâmat.
Mă poartă-n goană-un șubred car,
Un vaier pare a-l petrece,
Când țipăt cald, când pace rece,
Mă poartă-n goană-un șubred car.
Sensul versurilor
Piesa exprimă un sentiment profund de tristețe și deziluzie. Totul pare să se destrame, iar eul liric se simte purtat de un destin incert, oscilând între agonie și liniște rece.