Noaptea mea s-a scurs pe un culcuș de durere,
și ochii mei sunt obosiți.
Inima-mi e grea și nu este încă pregătită
să întâlnesc dimineața încărcată cu toate bucuriile sale.
Trage vălul pe această lumină prea goală,
îndepărtează de mine această străfulgerare, acest dans al vieții.
Fie ca mantia întunericului să mă acopere cu faldurile sale,
și chinul meu, pentru o clipă, să fie protejat
de această lume care mă apasă.
Sensul versurilor
Piesa exprimă o stare profundă de durere și oboseală sufletească. Naratorul caută refugiu în întuneric, dorind să scape de suferința provocată de lume și de așteptările acesteia.