Ady Endre – Trișca Superstiției (Șipul Regii Babonanak)

Cu prietenie, pentru Kernstok Károly.
Doar în mine plâng soarta,
Neam de sânge, maghiar,
Bând vin la un colț de șatră
În miez de târg ordinar,
În ducă spre lume tristă,
Epuizat, dar hoinar.
Jur împrejur se agită
Năluca mizeriei,
La ureche îmi sună
Trișca superstiției,
Neam drag, trișca răsună,
Nu va fi bine gliei.
Sună trișca: neam jurat,
Să-l pedepsească Domnul,
Jugul străin nu-l suportă,
A fi liber nu-i oportun,
La răzbunare e veșted,
La milă e crud, cu totul.
Poți urla după mine,
Munte Késmárk, Majtény-plai,
La hotar tai o bâtă,
Sângele meu nu să ai
Pământ crud de neam turbat:
Mă uit în față, numai.

Sensul versurilor

Piesa exprimă o stare de melancolie profundă și o reflecție asupra soartei neamului maghiar, marcat de superstiții și de un sentiment de fatalitate. Vorbitorul se simte epuizat și hoinar, conștient de mizeria din jur și de avertismentele sumbre ale trișcăi.

Lasă un comentariu