Releveu – Eu

Se lasă frigul, miroase a ploaie, apare luna
De vrei să-mi fie cald, c****e, adu-mi-o pe vreuna
Și lasă deoparte minciuna când toți împrăștie moarte ca ciuma
Că tună întruna, fii pregătit, începe furtuna
O ard dubios, e un vânt scârbos afară
Un pic nervos că miros toamna în prima lună de vară
Un aer tăios sfarmă, pietre de moară
Și încep ghetele să doară, mă afund în trepte la scară
Și trag nădejde că încă-s vrednic să predic
Ies din primejdie dar mă împiedic temeinic
Scriu la apus, noaptea cel mai bun sfetnic veșnic
Și rămân luminat când sunt puternic în sfeșnic
Sunt sătul de fețe flatate, sunteți cool ca și primate fardate
Pun destul când mă-ncing la salate flambate
Când poate că toate-s plantate-n spate ca-n state
Și n-am vărsat sânge pe gresii când am avut depresii
Și n-am furat banii de pensii când n-am avut de Pepsi
N-am purtat bluze lălâi să-mi ascund burta și brandul
Și n-am făcut rău nimănui, ne pare rău, Alexandru
Și oricât de greu mi-a fost nu mi-am trădat ruda
Și n-am mâncat de post ca să fiu omul lui Buddha
Și mi-am făcut un rost, azi, se simte truda
Că de-aș fi fost Hristos v-aș fi pupat ca pe Iuda
Și am înaintat tacticos, mi-am gravat în cap hartă
Tranșant și tăios, m-am apărat ca Sparta
Și m-am oprit nervos, am strigat „gata”
Și m-am luptat cu Cronos fără să știu măcar data
Spun gata, mă afund în trecut când visam
Când mă jucam X și 0, când mă rugam, când citeam
Mă relaxam răsfățat și adormeam
La povești ascunse în sticla de lapte din Fram
Dar timpul a trecut, acum un an ne strângeam
Și făceam chetă vreo trei pentru jumătate de gram
Ne adunam într-un colț și râdeam când spuneam
Că n-o să mai avem nicio treabă peste un an, nu credeam
Dar iată, e începutul lui mai și mi-e greu
Când realizez că din toți am rămas numai eu
Mă-nclin respectuos și salut crew-ul meu
Sâmbătă 2009 11:08, Releveu