Roy Fisher – Spitalul Iarna

Spitalul iarna.
Roy Fisher, poet britanic (născut în 1930).
Un clopot întunecat plumbuie ora,
ora trei.
Lumină picură chihlimbar peste un turn.
Dedesubt, cu un zid de pătrate verzi
de cărămidă coral,
întinde spitalul pavilion,
monstruos cu mirosuri ce acoperă moartea,
limbi înecate în tifon alb,
perfuzii reci de durere, respirație de sticlă,
porțelan, sânge, cauciucuri negre;
și în curți
arbori tociți și cabluri de telefon în pantă.
Pe bănci se târâie cei temători și înfrigurați
ora după oră.
Lanțuri de ferestre rânjesc cu aur.
Departe, dincolo de atelierele cu motoare,
nemișcate camioane
cresc grele, roșurile lor putrede,
adâncindu-se în noapte; de la ferestre
bărbați în halate
privesc neonul orizontului pe când lumina trece.
Fumul șoptește prin oraș,
înalte geamurile sunt reci;
rozul coralului se scufundă spre cafeniu;
un clopot întunecat stinge orașul.
{traducere de Felix Rian Constantinescu}