Tu zori, tu zi, tu seară, tu noptare,
tu cer înalt cu lună şi cu stele,
tu dar, în vis, tu dor, în alinare,
tu ţel ne-atins al rătăcirii mele,.
tu foc, tu vânt, tu foame, tu-nsetare,
tu îngerul meu feritor de rele,
tu care-mi vii cum vine prin zăbrele
celui închis promiţătoarea zare,.
tu vin aprins, tu pâine, tu odihnă,
tu unde limpezi când tot valu-i tină,
tu una neumbrită isbăvire,.
tu fără de-ascunzişuri şi ispite
vegheri, tu veci, tu ceasuri, tu clipite,
tu-acum şi pururi gândul meu, iubire!
Sensul versurilor
Piesa este o declarație de dragoste profundă, în care persoana iubită este văzută ca esența tuturor lucrurilor bune și necesare în viață. Ea este sursa de alinare, speranță și împlinire spirituală, fiind prezentă în fiecare aspect al existenței.
