Mă clatină cu stuf,
ori cu susuri,
cu umor albastru,
de lac săruturi.
Amorul ei, poate,
va luci cu altul,
și la el s-aibă
la fel legănatul.
Sensul versurilor
Piesa descrie o stare de melancolie și amintire, folosind imagini din natură. Naratorul reflectă asupra unei iubiri trecute și asupra posibilității ca persoana iubită să găsească fericirea cu altcineva.
