(Ó, Europa..)
O, Europa, câte-ai vămi
și-n toate dai de criminali
nu voi plânge după fata
ce va naște în doi ani.
Nu te-aștepta să mă-ntristez
pentru că sunt european
cumătru-al liberilor urși
eu în robie pier de-alean.
Să-ți fiu pe plac scriu poezii
marea-i pe piscuri urcată
între nori pe spume-o masă
plutește bogat încărcată.
iulie 1927
Sensul versurilor
Piesa exprimă o dezamăgire față de Europa, văzută ca un loc corupt și restrictiv. Vorbitorul se simte înstrăinat și captiv, deși se identifică cu spiritul liber, căutând refugiu în poezie și imagini suprarealiste.