Astfel că până la urmă acolo era nimicul.
El a fost pus înăuntrul nimicului.
Nimic nu i-a mai fost adăugat
Iar pentru a dovedi că n-a existat
Nimicul fost zdrobit de nimic
Ciopârţit cu un nimic
Amestecat într-un nimic
Întors cu înăuntrul în afară
Şi împrăştiat deasupra nimicului –
Astfel încât toată lumea a văzut că n-a fost nimic
Şi că nu mai era nimic de făcut.
Aşa că toate a fost lăsate baltă. Aplauze prelungi în cer.
A lovit pământul şi s-a spart deschizându-se –.
Acolo zace Cioara, cataleptică.
Sensul versurilor
Piesa explorează ideea nihilismului și a absurdului existenței. Nimicul este personificat și distrus, sugerând inutilitatea eforturilor și a sensului în univers. Finalul cu cioara cataleptică adaugă o notă de pesimism și stagnare.