Tokio Hotel – Phantomrider

Benzină și sânge
Este tot ce am căpătat
În tine am crezut
Existența finală
Se duce
Roțile aleargă libere
Sub mine
Ești tu… te simt
Un milion de scântei
Se prăbușesc
Întorc roata de jur împrejur.

Refren:
Sărută-mă de rămas bun, în lumină
Ca un „Phantomrider”
Mor în noaptea asta
Atât de întunecat și rece
Eu conduc singur
Ca un „Phantomrider”
Nu pot face totul pe cont propriu.

Promisiuni, zgâriem atât de adânc
În locul tău gol
Cerul se întoarce cu fundul în sus
Întorc roata de jur împrejur.

Refren:
Sărută-mă de rămas bun, în lumină
Ca un „Phantomrider”
Mor în noaptea asta
Atât de întunecat și rece
Eu conduc singur
Ca un „Phantomrider”
Nu pot face totul pe cont propriu.

Nu știu numele tău
Dar încă mai cred
Acum este timpul pentru tine și mine.
Acum… sunt aici
Fără nicio frică
Îngerule, nu plânge
Te voi întâlni
Pe lumea cealaltă.

Refren:
Sărută-mă de rămas bun, în lumină
Ca un „Phantomrider”
Mor în noaptea asta
Atât de întunecat și rece
Eu conduc singur
Ca un „Phantomrider”
Nu pot face totul pe cont propriu.

Hey!!!
Sunt aici… cu tine!!!
Eu sunt
Aici… Aici!!!
Lasă-mă în pace!!!
„Phantomriders”…
Întotdeauna mor pe cont propriu…

Sensul versurilor

Piesa descrie un sentiment de sacrificiu și singurătate, posibil în contextul unei călătorii pe motocicletă spre moarte. Naratorul își ia rămas bun, acceptând un destin tragic, dar găsind o formă de conexiune în acest act final.

Lasă un comentariu