S-a întors cercetătoarea
Să le spuie la surori
Că-i deschisă toată floarea
Și câmpia, de cu zori.
Și-au plecat aproape toate
La cules, cu mii și mii,
Lăsând vorbă la nepoate
Să-ngrijească de copii.
Căci mușcoii și bondarii
Și-alte neamuri de pădure,
Pe șoptite, ca tâlharii,
Umblau mierea să le-o fure.
Însă paza-n stupi e bună,
Că târziu, după apus,
Colo jos, sub stupi, la lună,
Ei zăceau cu burta-n sus.
Sensul versurilor
Piesa descrie o comunitate de albine care se protejează de hoți. Albinele muncitoare pleacă la cules, lăsând paza pe seama altora, iar sistemul lor de apărare se dovedește eficient.