Acum e atât de seară,
încât pielea mea devine sacră
ca un fagure
cu toate romburile strălucind de durere.
Îmi zumzăie destinul în pori.
Aureola mea e compusă
din particule de neant sclipitoare.
Sensul versurilor
Piesa explorează sentimente de sacralitate și durere într-un context poetic. Vorbitorul se simte conectat la destin printr-o experiență mistică, dar și marcat de suferință.