Lumea a fost făcută de-un zeu egiptean
La roata olarului. A luat pământ și apă din Nil
Și le-a-nvârtit pe gândul lui pin’ la lumină.
Din lumină a imaginat femeia și florile.
Dar femeia semăna cu ulciorul, și când a ridicat-o să bea
Olarul a fost amețit — și palmele lui
Au mângâiat în neștire ulciorul răsturnat lângă el.
Atunci s-a născut cântecul.
Sensul versurilor
Piesa explorează o viziune poetică asupra creației lumii, sugerând că aceasta a fost modelată de un zeu egiptean olar. Nașterea cântecului este legată de o interacțiune neașteptată și senzuală, implicând o conexiune profundă între creator și creație.