Aproapele uitării
scurtează munții și lungește apele.
Pasăre de pagubă, tu porți
prigoana cenușii în cioc.
Pe râuri și prund,
juzii se-ascund
ca nisipul.
Coc
semințe la morți.
Sensul versurilor
Piesa explorează tema uitării și a pierderii, folosind imagini poetice puternice. Vorbește despre cum uitarea afectează peisajul și sufletul, aducând un sentiment de melancolie și apropiere de moarte.