Ioanid Romanescu – Antares (Fragment)

VII.
Ascultă cum cade lumina
ca invizibile degete pe o imensă claviatură.
Totuși un singur sunet –
pentru că Dumnezeu nu este omul.
Nu din perfecțiune
ci din greșeală nu există
asemănare între noi.
Și pentru că orice diferențiere
are nevoie de ordine,
cine să o facă decât omul?
Fluvii de sunete au curs
prin urechile mele ascultătoare,
dar nici un cântec.

Sensul versurilor

The fragment explores the difference between God and man, highlighting that while God's creation may seem like a single sound, humanity seeks order and differentiation. The speaker listens intently, yet finds no complete song, suggesting a search for meaning.

Lasă un comentariu