Ziua are trupul despicat în două,
Numai jumătate mai e vie,
O lumină fantastică a-nvăluit
Tot ce-a fost să fie.
Despre morți numai bine,
Îngân cu capul pe spate,
În iarba proaspăt cosită,
Dar despre cei morți pe jumătate?.
Nu mai știu ce-aș putea să zic,
E cald, e o zi toridă,
Să se decidă și ei, mă gândesc,
E timpul să se decidă.
Sensul versurilor
Piesa reflectă asupra morții și a stărilor incerte, indecise. Vorbitorul se află într-o stare de contemplare, într-o zi călduroasă, îndemnând la luarea unei decizii.