Kenzor feat Arkadasaih – Balada Lui Mihai Viteazul

Balada lui Mihai Viteazul.
Oastea otomană vrea să intre-n țară,
Unii n-aveau viză și-au rămas pe-afară;
Dar Mihai Viteazul, cum a prins de știre
Pleacă să-și adune brava lui oștire!
Pârcălabe Voinea.. scoală că te plesnesc!
Unde sunt Buzeștii?
Păi, stai să mă gândesc..
Stroe e la bingo, Preda e la meci,
Radu-i beat mangă, da la rațe-n beci.
Du-te și adună-i cum ți-am ordonat,
Turcii dau năvală, suntem în rahat!
Oastea se adună din munți și păduri,
Jumătate-s criță, restul sunt mahmuri.
Cu mânie surdă Vodă îi privește
Și prin portavoce astfel le vorbește:
Băi armată.. a 14-a,
Hal de bravi eroi,
Asta e ținută?!?
Ce e, mă, pe voi?
Ia uite, ăla-și suflă mucii în căciulă!
Vezi să nu te-mpiedici, c-ai să cazi în mocirlă!
Uite care-i șmenul, de ce v-am chemat:
Turcii vor în freză, nu s-au săturat.
Luați aminte bine, e și 43,
La și 51 cășunați pe ei!
Oastea otomană s-a oprit deodată,
Căci în față-i vodă, cu a lui armată.
Te-ai tâmpit, ghiaure, calea de ne-o ții:
Suntem două sute patruzeci de mii!
Și-ai să-mi pupi turbanu’
N-ai decât trei sute!..
Trei sute, da’ răi!
Ăla, de exemplu, se numește Ghiță,
A tăiat pe ma-sa, că nu-i da halviță.
Cei din Atlantida ne-au amenințat:
L-am trimis pe Ghiță și i-a scufundat.
Și acum trei zile a fost în Vietnam.
Vietnam nu există!
Păi eu ce ziceam!
Alălalt e Mitu,
Manâncă spahii.
Câți ai tu acolo nu-i ajung o zi.
Însă cel mai tare și cu braț de fier
E Preda Buzescu, bravul meu boier!
Dacă-i așa tare precum zici mata,
Pune-l să se bată cu Mehmet Aga!
Dacă-nvinge-al vostru, fac stânga-mprejur,
Dacă nu, vă prindem și vă tai cu-n satâr.
Turcu’ scoate-o drujbă.
(Pe semne uitase
Că benzina încă
Nu se inventase!)
Preda ca un ninja într-o plută sare,
Scuipându-l pe turc între felinare.
Turcu’ luă cuțitul și urcând pe plută,
Scrijeli „Hai LIBI AMR 100”.
Preda-i sare-n cârcă
Se trântesc prin iarbă.
Ba, trăit-ar mata
Nu mă lua de barbă!
Ei se bat de-o oră și nu se răzbesc;
Voda și sultanul se cam plictisesc
Și o pun de-o tablă sus pe o căruță
Turci și ghiaurii o pun de-o miuță.
Ia zi, mai sultane, vii din Istanbul;
Care mai e prețul, vreau să-mi iau un ghiul!..
Trimite-ți nevasta și-ți aduce-o sută
Nu trebuie să ceară, ci doar să se supună
Noi luăm prin războaie aur de la voi
Și-ale voastre fete îl aduc înapoi.
Noi luptăm cu mâna, ele din picioare
Și astfel prosperă ambele popoare!
Ei îl văd pe Preda cum pășește-ncet
Ținând în stânga capul lui Mehmet..
Ai învins, ghiaure?!?
Doar din întâmplare.
Și-a luat singur gâtul
C-a făcut prinsoare:
Pleacă, dar, sultane;
Loc de tine nu e.
Că vă tăiem capul
Și vă dăm și bătaie.
Du-te la oștire,
Spune că ghiaurul
S-a bătut cu turcu’
Și l-a-nvins viteazul’.

Sensul versurilor

Piesa prezintă o interpretare umoristică a unei bătălii între oastea lui Mihai Viteazul și turci. Accentul cade pe eroismul autohton, dar într-o manieră caricaturală, cu personaje pitorești și situații absurde.

Lasă un comentariu