Așa cum cel în care bisturiul pătrunde
Nu-și cântă durerea,
Așa cum cel înjunghiat pe la spate
Nu are timp să-și versifice
Revolta și moartea
Și nu reușește să scoată
decât un A înfundat,
Superior în concentrare
Poeamelor lumii rămase în viață,
Aș putea pur și simplu
Să strig o lungă, nestinsă vocală,
Pentru că nu știu
Ce poem A reușit să străbată
În măruntaiele suferinței
Mai adânc decât litera A.
Sensul versurilor
Piesa explorează ideea că durerea profundă și experiențele traumatizante pot fi exprimate cel mai autentic printr-un simplu sunet, o vocală, mai degrabă decât prin cuvinte elaborate. Sugerează că intensitatea suferinței depășește capacitatea limbajului de a o descrie pe deplin.