Este-o rădăcină amară
și-o luase cu-o mie de straturi.
Nici cea mai mică mână
poarta apei n-o sparge.
Unde te duci, unde, unde?
Este-un cer cu o mie de geamuri
– o luptă de albine livide –
și este o rădăcină amară.
Amară.
Doare în talpa piciorului
lăuntrica parte a feței
și doare în proaspătul trunchi
de noapte abia retezată.
Iubire, dușmancă a mea,
mușcă-ți rădăcina amară!
Sensul versurilor
Piesa exprimă o durere profundă și persistentă, comparată cu o rădăcină amară. Vorbește despre lupta interioară și despre suferința cauzată de o iubire conflictuală, lăsând un sentiment de melancolie și resemnare.