Sortită unui drum, o, stea,
Ce te privește bezna grea?
Prin vremea asta treci senină!
Nevoia ei să-ți stea străină!
Tu ții de lumea-ndepărtată:
Păcat e mila ce-ți arată!
Doar o poruncă: fii curată!
Sensul versurilor
Piesa vorbește despre destinul unei stele, îndemnată să rămână senină și nepăsătoare față de nevoile lumii, păstrându-și puritatea și distanța. Steaua este ghidată de o morală a detașării și a urmării neabătute a drumului său.