Meneses, falnic și ilustru neam,
Căruia Ceru-n toate cumpănit
(Ce nu dă greș nicicând), i-a hărăzit
Să poată rupe scutul musulman.
Sfidând Fortuna și-al ei curs viclean,
Mergeți unde Destinul v-a pornit;
Dați Mării Eritreei foc, fiind
Noua lumină pentru Lusitani.
Și țineți piept cu-o forță atât de mare
Piratului, încât să se-nspăimânte
Gedrosia și țărmul taproban.
Schimbați Strâmtorii-arabe a ei culoare
Ca roșul Mării Roșii să rezulte
De-acuma doar din sânge otoman.
Sensul versurilor
Sonetul laudă familia Meneses pentru curajul și realizările sale în lupta împotriva otomanilor și a piraților. Este un omagiu adus eroismului și spiritului de aventură al acestei familii nobiliare portugheze, care a adus glorie țării.