Despre tine și otravă,
despre slavă și albine,
scriu în rune o poveste,
căci ce este nu se spune.
E mai vie născocirea
când iubirea o îmbie.
Scriu în rune ani de fiere
și de miere. Zic din strune.
Să-nflorească noima,
lege! Să se-nchege, să pornească
spre-mplinire peste fire
vraje pusă, vorbă spusă.
Crească anul rod de bine,
să ne-aline tot aleanul.
Ne răsfețe ale sorții
și-ale filei două fețe.
Ale sorții și-ale filei;
focul zilei, roua nopții.
În tipare de la mume,
scriu în rune dulci-amare.
Despre tine și otravă,
despre slavă și albine.
Sensul versurilor
Piesa evocă un descântec străvechi, împletind elemente ale naturii, destinului și magiei. Este o invocație pentru bine, rodnicie și alinare, folosind simboluri și metafore puternice.
