Am 3000 de versiuni la un sinonim asemănător cu celălalt
„Familiar” sau „familial” sunt ca două ouă ondulate prin genetica norocului
Diferența este că limba e o știință exactă, ca matematica
Deci atunci când scrii un eseu despre Înaltpreasfințitul Părinte Ixulescu tu defapt compui o formulă ca teorema lui Pitagora?
Deci asta înseamnă că așa-zisa „creativitate liberă” este doar un algoritm
Iar noi rezolvăm o problemă de fizică prin metode diferite?
Te uiți prin oglinda concavă la distanță atunci când nimicul înseamnă ceva
De-asta am găsit „Simplitate în complex”
Și atunci când am parkinson îmi fac nod marinăresc la mâini și mă dau pe tiroliană
„Gânduri sumbre”, ca primul album a lui Omu’ Gnom
În loc să „Ai grijă să n-ai griji”, „Ți-ai făcut probleme singur”.
Dracu se ascunde, Dracu este-n noi
Lumea asta-i un purgatoriu pe care-l mânjim cu noroi
Și dârdâi, nu mai pot, zici că m-am băgat la congelator
Ca o pulpă de porc uitată în lada frigorifică.
Pace ție, bro, Anti-TERRO te scuipă-n față
Tot ce ai creat acum se-ntoarce împotriva ta
Și nu sunt un MC, nici măcar poet neînțeles
Că lumea o să asculte și-o să creadă că eu am sens
Trebuia să-ncep încet, cu o dumă și-un efect
Mai bine fugi în pădure, spânzurat ca p*****l erect.
Uh, uneori mă pierd într-un labirint de oglinzi transparente
Adică geamuri cu tub… cub cu geamuri, cub cu geamuri
Ya ya ya ya, rePlă raPanoia s-a întors la studio
Nu mai pot c****, sunt atât de fericit.
Puțin obsesiv, o să-mi treacă într-o zi
Că sunt psihotic când simt ciuda unui manipulator
Puțin obsesiv, o să-mi treacă într-o zi
Că sunt psihotic când simt ciuda unui manipulator
Ok, bun, ok, pauză de apă.
Drumuri fără scop, fără griji și fapte
Când stăteam cu maimuțele de proști la Lidl în parcare
Simplitate în complex, cnd vedeai lumea 2D
Totul e un film frumos, garantat cu Happy End.
Uite cum totul s-a schimbat, te uiți la tine ciung
Timpul roade tot ce ai, și îți plângi la apus
Contemplează luna mică într-un glob atât de mare
Te speriai când Soarele va comite o explodare.
Cel mai horror lucru – jocuri pe calculator
Și „Curaj, câine fricos” distorsionat la difuzor
Acum parcă regret că știi prea multe chestii
Când citeai de screlozat, nu înțelegeai scopul poveștii.
Aveam un vecin care obișnuia să tragă coca
Alt vecin de-al meu spărgea din draci sticle cu bota
Nu înțelegeam de ce, credeam că e normal
Dar acum parcă regret că m-am înconjurat de oameni ca ei.
Nu vreau să fiu rău, dar ești ca toate celelalte
Un manechin identic cu proporțiile exacte
Dar nu-s fan bibelouri, că nu sunt bun la șters prafuri
Problema principală e că tre să-nvăț facturi.
Nimeni nu-i special, deci nu mă mai vrăji prostesc
„Nimeni nu-i ca tine” e un mesaj subînțeles
Dacă tot te joci cu focul, foarte bine, nu uita
Că bomba cu ceas mai târziu va exploda.
Bombardament ca Hiroshima, las umbre în cenușă
Văd strigoii la distanță cum te judecă pe tușă
Scriitoru-i printre ei, c-a crezut într-o mătușă
Și a fentat prea multă bătaie ca să aibă scuză.
Am transmis tot ce-aveam, am demonstrat că-s sensibil
Mă lovesc de ocazii ca vopseaua de lavabil
Și dacă te regăsești în ce-am spus înseamnă că ești valabil
Să negi depresia, frate, asta-i irefutabil.
Contemplează-ți alegerile, gândește-te mai bine
Înțelege ce simți și fericirea vine
În fine, subiectul ăsta e fumat
Dar deja e deschis, deci tot albumu-i de căcat.
Misiunea mea defapt – să-mi găsesc misiunea
Zici că-i emisiune proastă care prostește mulțimea
Dar ține tare, frate, ca un copac în vijelie
Să-ți închei viața e ca bumbacu-n fierărie.
Scopul tău e complex, „ce vrei să faci cu viața ta”?
E o întrebare cruntă care mă ține treaz noaptea
Sunt obosit la figurat și propriu sens
N-am mai dormit bine de la 8 ani când îmi era frică de fantome
Sensul versurilor
Piesa explorează teme existențiale, deziluzia față de societate și lupta cu depresia. Versurile reflectă o căutare a sensului vieții, o critică a superficialității și o introspecție asupra propriei stări emoționale. Artistul exprimă confuzie și oboseală, atât fizică, cât și mentală.