Când copilașu-mi se lipește
Plapând la sânul meu,
Și-l port în brațe, și-mi zâmbește,
Și-l strâng, și-l pup mereu.
Îmi pare-atunci că-s o tulpină
Ce-abia mai stă pe rădăcină,
Tot sughițând după lumină
D-atâtea ierne-n șir,
Și iată că-ntr-o zi cu soare,
Sosind o rază iubitoare,
Făcu din trestia ce moare
Să iasă trandafir.
Un copilaș ce se lipește
Plapând la sânul meu,
Și-l port în brațe, și-mi zâmbește,
Și-l strâng, și-l pup mereu!
Sensul versurilor
Piesa exprimă dragostea profundă a unei mame pentru copilul ei. Copilul este văzut ca o sursă de renaștere și bucurie, transformând o viață aparent lipsită de speranță într-una plină de lumină și iubire.