Walt Whitman – Pe Când Înflorea Liliacul

O, cu ce găteli să-i acopăr zidurile
Și ce fel de picturi să prind pe pereți,
Să decorez mausoleul celui drag?.
Tablouri cu venirea primăverii și case de fermieri,
Cu zile de-april în amurg și fumăraia lor translucidă,
Cu potopul de galben auriu al indolentului
soare care dispare fastuos într-o explozie aeriană
,
cu iarba proaspătă și dulce de sub tălpi
Și verdele palid al arborilor prolifici
În depărtare smalțul curgător pe pieptul fluviului
zbârcindu-se pe alocuri de vânt,
Cu valuri de dealuri pe maluri, profilate pe cer și
cu umbrele lor,
Și orașul pe-aproape cu așezări dese
și mulțime de hornuri,
Și toate scenele vieții și atelierele și
lucrătorii în drum spre casele lor.

Sensul versurilor

Piesa descrie dorința de a decora un mausoleu cu imagini ale naturii și vieții, ca un omagiu adus celui decedat. Versurile evocă un sentiment de melancolie și reflecție asupra efemerității vieții și frumuseții naturii.

Lasă un comentariu