Merg pe drum și mă gândesc
De ce Doamne-mbătrânesc,
De ce viața-i trecătoare,
Omul se naște și moare,
De ce nu-i ca bradu-n munte
S-aibă ani și zile multe.
Tinerețe trecătoare,
Parcă ești un pup de floare,
Floarea stă-mpupit-un pic,
De-o bate-un vânt a trecut,
De-o bate-un vânt peste noapte
Îi cad petalele toate,
Le duce vântul la vale,
N-a rămas nimic din floare.
Așa-i omul pe pământ:
Azi e tânăr, fericit,
Ca mâine-i jumatea vieții,
S-au dus anii tinereții
Se trezește-ntr-un târziu
Cu păru-n cap brumăriu
Și îi tare amărât
C-au trecut anii-așa iut’.
Sensul versurilor
Piesa reflectă asupra trecerii inexorabile a timpului și a procesului de îmbătrânire. Compară efemeritatea vieții umane cu durata mai lungă a naturii, exprimând regretul pentru pierderea tinereții.