Ce înțeleaptă-i harnica albină!
Ea orice zi și-o-ncepe ca pe-o școală:
Încet-încet, petală cu petală,
Citește toate florile-n grădină.
Cititul dulce, dulcea oboseală,
Când zboară, încărcată, spre stupină,
Îi dă un aer nobil de regină –
Pandant la truda ei proverbială.
Și-aicea, în grădina parfumată,
Ca-ntr-o bibliotecă fermecată,
Descoperi că albina-i sensul florii..
Precum tu însuți, omule mărite,
Ești sensul zilelor încărunțite
În minele de sare-ale sudorii.
Sensul versurilor
Piesa celebrează hărnicia și înțelepciunea albinelor, comparând activitatea lor cu munca umană. Albina devine un simbol al sensului și al valorii muncii, reflectând importanța efortului depus în viață.