Zerozece – Vremurile Bune

Mergi pe stradă și visezi la o realizare,
dar pentru tine viața sens nu mai are.
Te regăsești mereu într-o melodie și îți plângi de milă,
mereu treaz, somnul nu îl găsești decât într-o pastilă.
În fiecare zi aceleași înjurături în gând,
cum de te-a lăsat singur pe drum plângând?
Nu există nicio explicație, nu mai crezi nimic,
pentru toți viața parcă s-a sfârșit.
Printr-un colț din perdeaua ruptă mă uit pe geam
și îmi aduc aminte când eram copil câte faceam.
Cum mergeam, cum mă îmbrăcam, cum mă purtam,
mă gândesc cu drag, dar o suferință în suflet am.
S-a terminat atât de repede, nu știu cum a trecut,
pur și simplu nu-mi aduc aminte cum a început.
Acum în jurul meu totul se schimbă, nu mai e la fel,
trecem prin viața asta fără niciun țel.
Toți vor să aibă bani mulți, mulți bani,
și la final nu-și dau seama cum de-au trecut atâția ani.
Și încă un suflet s-a dus, timpul prea repede s-a scurs,
a parcurs viața aceluiași zeu supus.
La fel cum am mai spus, banul e mai puternic și decât cel de sus,
pe fața ta în oglindă se vede numai suferința.
Un zâmbet face milioane, dar cum? Când nici în Dumnezeu nu mai ai credință.
Mergi pe stradă și visezi la o realizare,
dar pentru tine viața sens nu mai are.
Te regăsești mereu într-o melodie și îți plângi de milă,
mereu treaz, somnul nu îl găsești decât într-o pastilă.
În fiecare zi aceleași înjurături în gând,
cum de te-a lăsat singur pe drum plângând?
Nu există nicio explicație, nu mai crezi nimic,
pentru toți viața parcă s-a sfârșit.
Și totul începe de la capăt a doua zi cu o nouă dimineață,
același pat, te trezești în aceeași casă.
Dacă ești supărat, fii supărat pe tine,
fii supărat că n-ai profitat din copilărie.
Aveai de toate, aveai familie cu 2 părinți și un frate
care te îngrijeau și îl făceau pe dracu-n șapte
să ai de toate, să nu fii nevoit să mergi pe coate,
să ai familie și un loc de muncă în străinătate.
Dar toate au trecut, nu știi cum de s-au dus,
nu știi cum de-ai ajuns singur pe drum, timpul s-a scurs.
Nu sta în loc, și nu te-așteaptă ca băieții-n colț de bloc,
îți zic un zâmbet face milioane doar când există
un Dumnezeu care să îți dea bani, în schimbul la credință.
Cum a zis Ereas, banul e mai puternic decât cel de sus,
degeaba ai trăit o viață aceluiași zeu supus.
Mergi pe stradă și visezi la o realizare,
dar pentru tine viața sens nu mai are.
Te regăsești mereu într-o melodie și îți plângi de milă,
mereu treaz, somnul nu îl găsești decât într-o pastilă.
În fiecare zi aceleași înjurături în gând,
cum de te-a lăsat singur pe drum plângând?
Nu există nicio explicație, nu mai crezi nimic,
pentru toți viața parcă s-a sfârșit.