ZDOB ȘI ZDUB – Doina haiducului.
Hei, hei, hei, hei,
hei, hei, hei, hei,
hei, hei, hei, hei,
hei, hei, hei, hei!.
Freamătă frunza-n vânt,
Murmură apa-n râu,
Spicul plecat la pământ,
Vălură lanul de grâu.
Fiul codrului sunt,
Liber ca pasărea-n zbor!
Doina haiducului cânt-
Plină de jale și dor!.
Puşca-i logodnica mea,
Murgul e fratele meu,
Viaţa-n codru e grea,
Traiul haiducului-i greu.
Pune-ţi pistoalele-n brâu,
Boierul la târg a pornit.
Sloboade armăsarul din frâu,
Răsplata prin noi a venit!.
R: „Și cum îmi place să dorm,
Noaptea-n pădure, la foc!
Stăm împreună cu toţi,
Visul lângă izvor!.. ” * 2
Seara la rug obosiţi,
Cântă haiducii de dor.
Laşii au fost pedepsiţi;
Bem bogăţiile lor!..
Drumul omului-i greu,
Până la ultima stea;
Liber e sufletul meu!
Liberă-i inima mea!.
Ho, ho!
R: * 2
Hei, hei, hei, hei,
hei, hei, hei, hei,
hei, hei, hei, hei,
hei, hei, hei, hei!.
Hei, hei, hei, hei,
hei, hei, hei, hei,
hei, hei, hei, hei,
hei, hei, hei, hei!.
R: * 1
Speech:
„Și cum îmi place să dorm,
Noaptea-n pădure, la foc!
Stăm împreună cu toţi,
Visul lângă izvor!..
Și cum îmi place să dorm,
Noaptea-n pădure, la foc!
Stăm împreună cu toţi,
Visul lângă izvor!.. „
Sensul versurilor
Cântecul exprimă dorul de libertate al haiducului, legătura lui cu natura și viața grea, dar plină de satisfacții, trăită în codru. Este un omagiu adus spiritului liber și justițiar al haiducilor.