Zdob si Zdub – 450 de Oi

ZDOB ȘI ZDUB – 450 de oi.
Pe un picior de plai, pe o gură de rai,
Iată vine-n cale, se coboară la vale trupa noastră mare.
Alăută, alăută! Iată șapte frați-muzicanți,
Lăutari adevărați cu sculele de acasă-s plecați.
I-auzi, dă, cine ascultă despre viața lăutărească să trăiască!
Să-nflorească! Trage coada la buhai și-ntreabă-l pe Mihai
Cum se face o baladă rockărească, cu drag lumea s-o primească,
Faină să fie. Eu nu sunt Mitică Gândac, eu am flori la pălărie!
Toate fetele să știe că am fluier mare, din os făcut.
Așa cântă-mi, cuce, nu-nceta, spune la puicuța mea că eu vin acasă,
Să-i aduc mărgele mândruliței mele.
În pământ le va îngropa, poate va crește ceva.
Foaie verde cânepă, tălăncuțe clincănă, și mă uit la turme,
Și-n cap îmi zăngănă. Adânc inspir, stau așa puțin,
Expir, si aud cum inima bate 1, 2, 3..
R:”Patru sute și cincizeci de oi, măi!
Patru sute și cincizeci de oi,
Faceți dragoste, da’ nu război, măi!” * 2.
Ciobănaș cu oile,
Ocolești pădurile,
Și păzește-ți turmele,
Să te cânte mândrele,
Sus în vârful muntelui,
În bătaia vântului,
Ciobănaș cu oile,
Cântă doina gândului.
De trei zile-ncoace gura nu-mi mai tace, ori iarba nu-mi place?
Da’ Ileana ce mai face? 225 plus tot atâtea fac o turmă,
Fac o turmă de oi dalbe care pasc lângă râul cu apă tulbure,
Unde am prins Cuiul Negru, peștele năzdrăvan.
Din iarbă Cuiul Negru-mi zicea, coada-i bătea:
„Dă-mi drumul, omule, cere-mi ce vrei!” Iar eu răspundeam:
„Să fie soare, să fie iarba mare, să fie oi!” și-l aruncam înapoi.
R: * 2
La, la, la….
Mă uit hăt departe, în altă parte.
E caldă vara, îmbrăcată-n lână-i mioara.
Hai cântă, drâmba mea, fermecată-i vibrația: ton, ton, semiton,
Se naște muzica, cimpoi poi, oița n-a fătat, burduful a behăit,
People a sărit în sus, în nouri, în Bâlea Lac,
Unde câinele păzește oile, unde nu mai crește iarba,
Unde nu mai este soare, acolo, unde turma se duce-n ceruri, 1, 2, 3..
R: * 2
La, la, la…