Mă uit la zâmbetul tău, parcă poza ta mă-ntreabă.
De cât timp am eu nevoie ca suferința să treacă.
Probabil n-am să te uit, c-ai fost prima mea iubire.
Deși n-am fost împreună, tu-ai făcut parte din mine.
Îmi e dor să îți țin mâna plimbându-ne prin liceu.
Timpu-asta a trecut rapid, dar durerea mea trece greu.
Știu, erai cu-altcineva, nu știu de-ți mai amintești
Tu ai făcut primul pas când ai început să-mi zâmbești.
N-am să uit ziua de vară amândoi în autobuz.
Prea timid ca să-ți vorbesc, fiind derutat și prea confuz.
Am început să vorbim, țin minte când am coborât.
Mergeam fericit spre casă cu numele tău în gând.
Atât de îndrăgostit de cei mai frumoși ochi din lume.
Ochi căprui, buzele moi, de-aș putea jura că ți-aș da nume.
Și în caz că mă asculți, vezi câtă lume mă ascultă?
Asta-i datorie ție, te iubesc, sper că ești mândră..
Îmi e dor să îmi porți grija așa cum faceai odată.
Să-ți văd privirea geloasă când vorbesc cu altă fată.
Știu, n-am fost cel mai perfect, dar am încercat să fiu.
Mi-e dor să îți simt parfumul părului tău castaniu.
Drumul nostru e pustiu, nu-s destul de motivat.
Să mai lupt pentru ceva din clipa în care-ai plecat
Mi-e dor să ne întâlnim să ne plimbăm noaptea prin parc.
Să ne privim adânc în ochi și să mă-ntreb ce tre să fac?
Poate eram un pustan da’ te iubeam atât de mult.
Și mă doare că acum mă vezi ca pe un necunoscut.
Tu vei arde în pieptul meu chiar dacă-n pieptul tău m-ai stins
Am ca tratament amintiri tratate pe cord deschis.
Viața asta nu-mi permite să te fac mireasa mea.
Da’ vei fi-n viața cealaltă, în caz că va exista.
Dar acum e prea târziu, și nu pot da timpu’ înapoi.
Tot ce mi-a rămas acum e s-adorm cu gândul la noi.
Sensul versurilor
Piesa exprimă regretul și nostalgia pentru prima dragoste pierdută. Naratorul își amintește cu dor de momentele petrecute alături de persoana iubită și exprimă durerea că acum sunt doar străini. El speră că, într-o altă viață, vor putea fi împreună.