Lucruri mărunte…
Sunt prea multe de spus când confuz spun că vorbele sunt mute,
Imaginile multe mă răscolesc acum prin minte,
Deschid ochii și văd o copilă cu mir în frunte.
Un exemplu ar fi ceea ce mă înconjoară
Multe fete comune parcă le văd pentru prima oară.
Și doar ca fapt divers, gândul mă omoară
Că dau vrabia din mână c-am văzut pe gard o cioară.
Sunt inhibat moral de lucruri minore,
De fapt trădat spiritual de fete ce nu-s încă majore.
Fiori mă trec chiar și-atunci când mă gândesc,
Că și de săgeata lui Cupidon încep să mă feresc.
Zidesc în mine plăcerea de la Anul Nou
Păcat că nu realizam că mă purtam ca un bou
Vorbele spuse atunci în mine au prins ecou
Și-am ajuns să mă bucur și la o plimbare prin Copou.
Refren:
Lucruri mărunte îmi trec des prin minte, și
Sunt prea multe de spus da n-am cuvinte.
Observ că nimeni nu mai dă importanță lucrurilor mărunte,
Și trec pe punte fără să-și de-a seama pe unde,
S-au unde-ajung, ca niște orbi un drum anume parcurg,
Și-n urmă tot distrug,
Nu lasă decât imobile unor mobile și copile, ce copie ce fac părinții.
Eu zic să nu prea-măriți adulții,
Doar că ei nu fac decât să își abandoneze răniții.
Și strâng cu dinții pentru tot ce-ai tu,
Iar tu cu indignare spui ce vrei tu când nu îți convine speech-ul,
Iar dacă ai fi tu în locul lui ai putea admira un răsărit de soare,
Fără să te gândești la ce te doare
Sau dacă ai ce să-i dai copilului tău de mâncare.
Refren.
Sensul versurilor
Piesa reflectă asupra pierderii importanței lucrurilor simple în societatea modernă, unde oamenii sunt preocupați de aspecte materiale și superficiale. Artistul își exprimă nostalgia pentru momentele simple și autentice, criticând superficialitatea și goana după aparențe.