Nu mai sunt eu de când ai plecat
Și m-ai lăsat fără noi,
Toate zilele și toate nopțile
Dă-mi-le înapoi.
Nu vreau să cred că niciodată
Noi doi
Nu vom mai fi împreună
Dar sper măcar încă o dată
Că noi
O să ne mai ținem de mână.
Eu pun acum 11 mese, mă petrec,
Și tot caut amarul să-l înec,
Paharul sus că după piesa asta plec,
Că nici eu nu mă mai înțeleg.
Ref:
Foaie verde și un bujor,
Asta-i piesa mea de dor.
Fără ea nu mi-e ușor
Și cânt cu mare foc și dor.
Te aștept în fiecare noapte
Când adorm
Din când în când mai ești a mea
Și visez că suntem împreună,
Doar în somn
Mai pot simți prezența ta.
Eu între timp, tot pe mese mă petrec
Și tot caut amarul să-l înec
Paharul sus că după piesa asta plec,
Că nici eu nu mă mai înțeleg.
Ref:
Foaie verde și un bujor,
Asta-i piesa mea de dor.
Fără ea nu mi-e ușor
Și cânt cu mare foc și dor.
Foaie verde și un bujor.
Și mă trezesc din vis fix în realitate,
Te-am văzut în somn, dar acuma ești departe
Îi spun lui Dumnezeu că noaptea e prea scurtă
Din când în când îmi dă impresia că mă ascultă
N-o lua ca pe o insultă,
Durerea în urma ta persistă și e multă
Și tot ce caut, tot ce caut e iubire pierdută
Și un răspuns la întrebarea „De ce dragostea-i o luptă?”.
Nu mai sunt eu de când ai plecat
Și m-ai lăsat fără noi,
Toate zilele și toate nopțile
Dă-mi-le, te rog, înapoi.
Ref:
Foaie verde și un bujor
Asta-i piesa mea de dor
Fără ea nu mi-e ușor
Și cânt cu mare foc și dor.
Sensul versurilor
Piesa exprimă durerea și dorul profund resimțit după o despărțire. Naratorul își amintește de momentele frumoase petrecute alături de persoana iubită și își exprimă speranța reîntâlnirii, căutând alinare în amintiri și în muzică.