Ai plecat,
I, fetițo, pe tine eu te iubesc,
Zi și noapte la tine mă gândesc,
Și acum c-ai revenit din nou în viața mea,
Dau tot ce am mai scump pe sărutarea ta.
Vreau să-ți fac cadou acum inima mea,
Iubito, să fie mereu numai a ta.
Îți cântă inima ție de bucurie,
Că ești cea mai frumoasă, frumoasă simfonie.
Atâtea nopți am stat gândindu-mă la tine
Și recunosc, mie tare dor de tine.
Vreau să fiu din nou un strop din viața ta,
Să te simt în mine, în inima mea.
Oriunde aș fi, departe de tine,
Nu te voi uita, să știi foarte bine.
Deși sunt departe, mă simt asigurat,
Dar inima îmi spune că mă vei asculta.
Refren: Ai plecat din viața mea,
Nu te voi putea uita.
Crede-mă că te iubesc,
Crede-mă că te doresc.
II. Trupul tău apare mereu în gândul meu,
Cu tine vreau să fiu la bine și la rău.
Amintește-ți, te rog, cum m-ai sărutat,
Să retrăim clipa ce ne-a bucurat.
Nu ești alb în mine, eu nu o găsesc,
Tu ești pentru mine tot ce te doresc.
Ai fost lângă mine și în clipe grele,
Tu ești raza dulce a gândurilor mele.
Atâtea nopți am stat gândindu-mă la tine
Și recunosc, mie tare dor de tine.
Vreau să fiu din nou un strop din viața ta,
Să te simt în mine, în inima mea.
Oriunde aș fi, departe de tine,
Nu te voi uita, să știi foarte bine.
Deși sunt departe, mă simt asigurat,
Dar inima îmi spune că mă vei asculta.
Sensul versurilor
Piesa exprimă dorul profund și regretul față de o iubire pierdută. Naratorul își amintește cu nostalgie de momentele frumoase petrecute alături de persoana iubită și își exprimă speranța unei reîntoarceri, în ciuda distanței și a despărțirii.