Am observat că a fi cu cei dragi mi-e de ajuns,
Laolaltă să fim în tihna serii îmi ajunge,
Să ai în jur trupuri cu carnea frumoasă,
râzând, respirând, curioase, e de-ajuns.
Să trec printre ele, ori s-ating câte unul,
Ori brațul o clipă să-mi las ușurel pe
umărul lui sau al ei, asta cum este?
Nu cer bucurie mai mare, mă simt ca înotând într-o mare.
Este ceva să poți sta lângă bărbați și femei,
să-i privești, să-i atingi, să-i adulmeci,
e o bucurie sufletească.
Toate bucură sufletul, dar acestea îl bucură bine.
Sensul versurilor
Piesa exprimă o bucurie simplă și profundă derivată din prezența și interacțiunea cu ceilalți. Este o celebrare a conexiunii umane și a satisfacției găsite în gesturi mici, precum atingerea și observarea celor dragi.