Vladimir Maiakovski – Imn Judeţului

Din greu la galere vâslesc condamnaţii,
umplând Marea Roşie de urlet, de jind;
se pierde-al cătuşelor zvon; ascultaţi-i
de ţara lor, Peru, răcnind.

De raiul din Peru îi doare,
de dans, de muieri şi de păsări li-i dor;
mai sus de naramzii în floare,
dă-n bolţi baobabul nemuritor.

Banane, ananaşi vin în vase-nfundate,
noian bucuriile-i chem…
Dar iată că juzii, pe neaşteptate,
căzură pe ţară, blestem.

Şi păsări, şi dansuri, şi fete, şi stele
le-ncercuie juzii în legi şi măsuri.
Sclipesc ochii lor, tinichele –
din gropi cu lături.

Păunii albaştri-portocalii,
cu cozile roată,
sub ochii aceştia severi şi pustii,
năpârliră pe dată.

Aproape de Peru, prin preerii,
zburau colibri, păsăruici indigene.
Judele-a prins-o pe colibri,
şi-a ras-o de puf şi de pene.

Azi, nu-şi mai trimit nici fumul de sus
vulcanii din munţii-arzători.
Inscripţii în vâlcele judele-a pus:
„Vâlceaua e pentru nefumători”.

În Peru şi versurile sunt interzise
sub ameninţări cu tortura.
Ca pentru-alcool au dat juzii zapise:
„Afară cu versurile şi băutura”.

Cătuşe cutremură Ecuatorul.
Şi peruvienii – din Peru sunt scoşi…
Iar juzii posaci apasă poporul
sub bolţile legilor lor, furioşi.

Mi-e milă de peruvianul în lanţuri,
trăgând la galeră în van.
Pe voi, şi pe mine, pe oameni, şi păsări, şi dansuri
stau juzii cu ochiul duşman.

Sensul versurilor

Piesa descrie o lume distopică în Peru, unde un regim opresiv, reprezentat de "juzi", suprimă libertatea, cultura și bucuriile poporului. Versurile exprimă mila față de cei asupriți și denunță controlul strict impus de autorități.

Lasă un comentariu