Vlad Dobrescu feat Aforic, Raku, Nwanda, Flou Rege, Pietonu – Sateliti

[Vlad Dobrescu]
Pentru eșecuri, mulțumesc
Dac-aveam numai succes
Ar fi trebuit să ghicesc
Care-s de fapt pe interes
Că dacă mimezi respectul
Cât sari din cerc ca la circ doar pentru
Ca s-aterizezi în centru
Boala mea pe tine-i incurabilă
Nu putem să coabităm
E momentul să separ sclavii de oameni care-s pe treaba lor
Că-s o grămadă de amatori
Care-s frustrați că nu pot genera valori
Deci, fii pregătit, tre’ să știi din start
C-o să vrea să tragă pe tine o dată ce te-ai ridicat
Ca să-ți fure din lumină, sper că lumea s-a prins
Că și luna strălucește, dar e doar un satelit
Și-am ieșit.
[Aforic]
Unu, dacă vrei să ai felie
Trebuie să muncești ca să pui în farfurie
Doi, dacă vrei s-o arzi ca noi
Trebuie să dai timpul înapoi
Trei, uite care-i treaba
Mie mi s-a zis că unii dintre voi stați degeaba
Păi e frumos?
Când totul e pe dos
Ca Kriss Kross
Continui să ți-o arzi dubios.
[raku]
Vor să fie peste noapte ce nu sunt
Imitând când n-au imaginație
Să dea bine lângă tine apărând
Pentru credibilitate
Nu-i bai că te muți
Prin brigăzi că nu-ți
Reproșează nimeni, știm c-o faci de foame
Și că te-ajuți de oameni de care apoi fugi, uiți
Prăjit, vezi ce mănânci p-acolo-n castroane
N-am schimbat nici-un clan,
Știu fiecare șut luat, drac
Fiind, înapoi dau fiecare șfanț
Îmi văd de treabă cu același squad,
Dau fără clauze hoațe când pot lua singur lanț.
[Nwanda]
Îl cunosc de mic copil, mergeam la aceeași școală
Vecin cu bunicii lui, stăteam pe aceeași scară
De-atunci voia să scrie odiseea spațială
Dar lua de la colegi ba un stilou, ba o coală
Niște bani de buzunar, un biscuite, o țigară
Se-nvoia pe caz de boală
Ca să stea mai mult afară
Atârna pe la profesori, îi ruga să treacă clasa
Ca să nu afle ta-su și să-i dea omor acasă
Mai târziu râdea de mine că sunt sclav, că sunt robot
Că muncesc până nu mai pot, iar el e liber
Azi când ne-ntâlnim, îmi cere mai mereu un leu
Și dintr-o stea de cartier, acum e satelitul meu.
[Flou Rege]
Sateliților, orbitați mereu în jur
Eu sunt Soarele, voi la periheliul lui Mercur
Sau problema lui Saturn, inelele de pe pumn
Dau cu ele de pământ să vedem care-i mai bun
Și în timp ce-naintez către prima cauză
Ai să realizezi de fapt că n-o să mă cunoști vreodată
Am un ochi deschis în arta autentic arhetipal
Cu rangul de amiral, material, spiritual
Flou Rege, postulat, unicat, încântat
Să vă prind, să vă sparg, să-ți arăt cum o fac
Sunt frate cu Vlad, cu Newton și cu Descartes
Dau din partea grea a spectrului de muzică rap.
[Pietonu]
Toți caută drumul cel mai scurt
Să nu fie abrupt
Până la câștigul obținut
Cultivi lumină fiindcă tu nu ceri mai mult
Când o ai, recunoscut
Când n-o ai, un necunoscut
Cunoscut acum de sateliți, tu explică-le
Că nu-s bineveniți și n-o s-o-mparți ca pe stickere
Că deja-s mulți, ce nu trag să facă față
Decât dacă ești în față să lași să picure
Cât pot să se bage-n seamă
Că-ia care când n-ai avut ce s-oferi, nu au vrut să te bage-n seamă
Bagă de seamă că atunci când emani
Lumină puternică se vede foamea pe maidan.

Sensul versurilor

Piesa critică ipocrizia și oportunismul celor care se folosesc de alții pentru a avansa, uitând de unde au plecat. Artiștii denunță comportamentul celor care gravitează în jurul succesului, asemenea unor sateliți, și subliniază importanța autenticității și a valorilor personale.

Lasă un comentariu