Am gânduri imense, gânduri perverse
Gânduri în verset, pixuri imense
Ş*, stres merg în sens invers
Nu-s tare de cap, învăț din mers
Învăț din vers, nu ai niciun stres
Dacă viața n-are atunci dă-i un sens
Stil indecent, poate nu-i corect
Asta-i recent, timpu-i incert
N-am cu cine să mă cert deși aș vrea să iert
Nu prea am multe deși am ce să pierd
Trag de prea mult timp, de prea mult timp aștept
Nu cunosc prea mulți că prea mulți trag în piept
Prea multe scheme, prea puțină vreme
Prea multe cicatrici, prea dese migrene
Prea multe iluzii, prea multe confuzii
Prea multe griji, prea multe perfuzii.
Gânduri închise la prea multe minți deschise
Prea multe dorințe ascunse și vise
Și mi se pare că-s întinse gen șosele roți încinse
Întinse la maxim ca taxi și mai vin
Cu Soare cu Aly cu alții și Marvin
Hai zi-mi ceva ce nu știu
Viitoru-i colorat la mine-i cenușiu.
Ce nu știu e timpul, și-i simplu
Că prea multă ură aduce și filtrul
Și fii tu, nu-i lăsa să strice tripul
Că destinul tău face parte cu timpul.
Sensul versurilor
Piesa exprimă un sentiment de melancolie și confuzie, reflectând asupra gândurilor negative, a trecerii timpului și a dificultăților vieții. Vorbitorul se simte copleșit de probleme și caută un sens într-un viitor incert.